Ilustraţia: Autor anonim
Înaintez încet
Nu pot să mă opresc
Căci nimic nu mai e al nostru
Când umbra creşte
Dintr-un extaz al tristeţii
Culoarea amintirilor se schimbă
Iar căderea frunzelor
Înjugă frumuseţea ierbii
De vorbă cu August
Îl mai reţin o clipă
Transformându-mă-n fluture
Şi încep să număr momentele
În care, şi după cea mai lungă noapte
A răsărit din nou soarele.
Ilustraţia: Autor anonim
Ceaţa e facută să acopere
Peisajul dezgolit
Umbrele să-l scututre de praf
Ca să respir lumină
Fulgi de zăpadă mi se topesc pe faţă
Ca să beau speranţă
Dar eu îngheţ în ritm de vals
Frumoasă melodie cu raze violete,
Arde în mine un dor de brazi
Ai căror ţepi mă mângâie
Şi ca-ntr-un vis, aripi îmi cresc
Şi-acum dansez cu tine.
Ilustraţia: Martin Marcisovsky
Rotirea stelelor mă doare
Pustiul timp e-un gol
Ce mi se pare a fi
Lumina pentru care ard din mine
Secunde de jar viu
Pentru o lume
Ce n-aude din ochi
Căci e pierdută-n bezna
Văzului de orb.
Ilustraţia: Autor anonim
Aştept să se stingă lumina
Să pot s-aştern mister în umbre
Scăldându-mă-n etern
Şi-aş vrea să trec prin foc
În chip de apă
Nu ca să-l sting
Ci să m-aprind în cuvinte
Care să spună tot ce simt
Şi astfel, timpul n-ar mai fi
Decât iubire şi suflet de copil.
Ilustraţia: Amy Eisenfeld Genser
Umblau în haită ideile
Urlând în pustie
Înfometate şi bolnave
Devorau nelinişte
Şi au înnebunit de verde
Ce era în jur
Şi-au îmbrăcat zăpada
Ce s-a topit în beznă
Şi azi sunt picături
Ce nu se solidifică.