De veghe în lumină
De când am simțit clipa
Am alergat înspre nesfârșit
Vocea mută a gândului surd
M-a călăuzit prin lumină
Alungând ispita
Drumului drept și neîntrerupt
Am reușit să ocolesc realul
Visând în paralel
La sfârșitul infinit.
Ilustraţia: Pascal Bobillon
Ecou
Azi am ales
Să ascult simfonia tăcerii
Lăsându-mi gândurile
Să se aprindă
În cuvinte de nerostit
Căci mâine vreau
Să privesc sunetul clipei
Şi să-l numesc: Ecou.
Ilustraţia: Julie de Waroquier
Cuget lăuntric
Adulmec esență de soare
Și-aștept în cerc
Privesc o clipă înapoi
Ca să gust din apa sărată
Mai stau
Să simt uimirea
Ascunsă-n fața mea
Nu plec
Rămân, să creez nemurirea.
Ilustraţia: Autor anonim
Pribeag în ascuns
Privesc printre sunete
Ca să nu văd lipsa de culori
A ceea ce mă-nconjoară
Caut să descopăr
Verdele din pașii făcuți
Până ieri
Pribegesc pe cărări
Învelite-n ascuns
Până te voi găsi
Al meu, mister de nepătruns.
Ilustraţia: Maxine Dugenet
Albastru
Feeric de albastru
Se prelinge-n odaie
O undă de iubire
Ce-mi mângâie obrazul
Albastru de armonic
Răsună o melodie
Un sunet de cristale
Ce ţes pentru fereastră
Un gând de nemurire.
Ilustraţia: Julie de Waroquier
Ars Poetica
Ascunsul se arată
Dezvelind uimire
Zâmbetul se înalţă
Prin privirea verde
Totul pare cunoscut
Iar azi, voi modela timpul
Cu amintirile zilei de mâine.