Deschide ușa
Lasă ploaia să se verse
În sufletu-ți cascadă,
Lumina copilăriei să-ți inunde
Rădăcinile desprinse,
Deschide ușa și simte cu ochii minții
Mireasma florilor de tei,
De dor, timpul s-a așezat la masa ta,
Aducându-și aminte cine este.
Ilustraţia: Samuel Gray
Lasă ploaia să se verse
În sufletu-ți cascadă,
Lumina copilăriei să-ți inunde
Rădăcinile desprinse,
Deschide ușa și simte cu ochii minții
Mireasma florilor de tei,
De dor, timpul s-a așezat la masa ta,
Aducându-și aminte cine este.
Ilustraţia: IBP
În vis de om visat-am
Cum doi castani goi,
Trecând în pas alert
La nord de umbra-mi plină,
Au eliberat vântul ce era închis
Între dealurile surde
De la atâta liniște.
Prin privirea-mi verde,
Orizont al dorinței cu spini,
Au început să alerge pe loc.
Rostogolind frunzele,
S-au îmbrăcat cu al meu surâs
Ridicând înaintea cerului
Un vârtej de cuvinte.
Fremătând lumină
Au uimit soarele însetat
Înfingându-și rădăcinile
În propriul lor gând.
Ilustraţia: Takashi Suzuki
Dezlegat-am vântul
Și l-am lăsat s-alerge
Înspre ziua plină
Al cărei murmur
Se trezește în amurg.
Aflat-am că încă neumbriți
Sunt ochii mei,
De depărtarea dintre stele,
Acolo unde lumina veghează
Al nopții veșnic crug.