Surâsul castanelor
În fiecare dimineață
Anotimpul frunză
Presară în ceașca-mi cu cafea
Dulci amintiri uitate
În spatele oglinzii
Zărindu-le umbra
La prânz alerg
Pe străzi cu asfalt
Din muguri de brad
Pentru cină mă-mbrac
Cu verde-arămiu în suflet
Savoarea castanelor coapte
Îmi surâde la ureche
Șoptindu-mi: Septembrie
Octombrie, Noiembrie.