

Chiar dacă noaptea-i cea mai lungă
Pădurea neagră prea flămândă
Nu pot să mă opresc din drum
Continuu umbra s-o urmez
Sub norii grei de ceață
Ziua drum și noaptea gând
Pribeag în somn de ger
Același soare lăcrimând în zori
Zidit pe cerul ca de zahăr
Eu doar trudesc, sorbindu-te de har
Lumină înghețată.